duminică, 3 ianuarie 2010
ganduri despre om - ep 1
Omul e o scoica goala. O carcasa ce poate aduna in ea totul. Capabil de sentimente, dar un ignorant pana in momentul initierii. Omul se creaza din idei si concepte. E un rezultat a tot ce vede, aude, atinge, traieste. Ordinea in care le va face ii va afecta intotdeauna modul de perceptie a urmatoarelor actiuni, deci modul in care va evolua in continuare. Acela e singurul actor extern, destinul... creatorul limitelor fiecaruia.
Abonați-vă la:
Postare comentarii (Atom)
Stii ce umple la perfectie o scoica goala? Marea :) Uneori cu apa (ghinionista scoica ce-o scuipat-o valurile pe un mal pustiu) alteori, mai figurat, cu nemarginire, cu liniste, cu dezolare, cu libertate, cu plinatate de semnificatii, cu dragoste de natura sau crespuscul alb de luna.
RăspundețiȘtergereda, atunci cand scoica invata sa le lase sa intre, le accepta chiar daca nu le intelege, stie ca trebuie sa existe, ca sunt acolo, pentru ca acela e locul lor atunci...
RăspundețiȘtergereEu cred ca si ca scoica, si ca om, ai de inghitit mult nisip pana sa poti slefui o perla inauntrul tau, asa ca goliciunea, apa excesiv de sarata, nisipul, pradatorii externi si ceilalti factori sunt un rau necesar pentru indeplinirea implinirii.
RăspundețiȘtergereDar pan-atunci mai au de trecut multe valuri, multe tulburari, multa neliniste si destul de multe luni pline...