Inca vad in fata mea cum...
Mai eram doar noi doua pe strazi. In mijlocul strazii mai exact. Si radeam. Fara rost, fara sens, fara motiv. Radeam pentru ca vroiam sa radem si sa traim zambete. Pentru o clipa am uitat clepsidrele. Am uitat parca si fluturii. Tu erai atunci o zbatere de aripi ce molatec imi mangaia parul si ma ascundea de praful timpului cu al sau val firav de vise.
Si am iubit atunci rasul tau de copil. Si modul in care dansai in jurul meu, si cum te-ai impiedicat la urcarea in tramvai. Si inocenta ta imi ameninta sufletul, ma urcai prea sus langa tine, si apoi, printr-o singura privire naiva, ma aruncai la pamant, ma striveai de asfalt.
Si apoi, n-ai mai fost.
Anna.
In urma se ridica usor fumul de la tigara lasata sa cada in mijlocul trotuarului. A fost prima intalnire.
vineri, 8 ianuarie 2010
Abonați-vă la:
Postare comentarii (Atom)
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu