Care abandon? In ce? Arta e departe si muza nu exista. Prezentul se dilata si eu uit sa mai scriu; imi traiesc ziua in asteptare, cu zambet si nervozitate pana la primul semn. Am nevoie de cuvinte si de dileme. Am nevoie de coloane si de statui si de mutenia lor. Vreau sa aud propriile soapte ce mai au putin si mor sufocate de ignoranta tipatului vulgar, nici el bagat in seama.
Nu poti sa si creezi, sa si traiesti. Si eu acum traiesc. Dar ma intreb, cum aleg?
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu